O fetiţă serioasă şi cu mult talent s-a hotărât să-şi ducă pasiunea – vioara – la un nou nivel. Şi pentru a se putea înregistra cu calculatorul, şi pentru a putea combina vioara cu alte efecte, şi-a cumpărat o doză (pickup) specială. Destul de scumpă, dar orice pasiune costă…
Cum arăta jucăria iniţial
Vioara este una pe jumătate (mărime 1/2) – pentru copii – clasică, “de Reghin”. Nici nouă, nici “expirată”, nici Stradivarius…
De fapt, cred ca doza e mai scumpă de câteva ori decât vioara, dar merge montată mai departe, când va creşte şi va schimba vioara…
Cum şi cu ce lucrăm
Vom monta o doză Fishman V-100 Violin Pickup, la care nu am mai făcut poze, dar găsiţi şi singuri pe site-ul lor sau pe google… Pentru a putea vinde vioara când va creşte interpreta, vom încerca o montare cât mai discretă, cât mai puţin invazivă.
Ce am făcut
Iniţial am demontat căluşul, dar apoi ne-am dat seama că mergea şi fără – aşa că i-am stricat acordajul degeaba… Am prins mufa pe cordar (cred că aşa îi spune) cu un şoricel, şi doza într-o fantă a căluşului, fără clei sau lipici, făra să pilim, tăiem sau găurim ceva.
Cum arată acum jucăria
În final, deşi nu este o construcţie pe gustul nostru – cam fragilă – interpreta este foarte grijulie şi nu trebuia să-i punem nişte cornier de 25 mm ca să-i ţină mufa bine fixată…
Din ceea ce am întrebat şi noi, “less is more”, aşa că am păstrat totul la minim de intervenţie.
Observaţii
Deşi am demontat inutil căluşul, fetiţa şi-a reacordat vioara cu ajutorul profesoarei, care ne-a confirmat astfel că nu am distrus vioara… şi noi care speram să sudăm ceva… sau măcar nişte epoxi…
Acum urmăriţi pozele – cam puţine şi nu foarte reuşite:
